„Ucigaşi de portavioane”, avioane invizibile şi submarine. Cum arată noua cursă a înarmărilor China vs. Australia, Taiwan şi Japonia

Mărirea potenţialului militar al Chinei, care îşi impune tot mai agresiv politica şi influenţa în regiunea Asiei de sud-est, a dus la o creştere a cursei înarmărilor în regiune, informează Reuters. Cel mai recent exemplu îl reprezintă actualul scanda...

„Ucigaşi de portavioane”, avioane invizibile şi submarine. Cum arată noua cursă a înarmărilor China vs. Australia, Taiwan şi Japonia

Mărirea potenţialului militar al Chinei, care îşi impune tot mai agresiv politica şi influenţa în regiunea Asiei de sud-est, a dus la o creştere a cursei înarmărilor în regiune, informează Reuters. Cel mai recent exemplu îl reprezintă actualul scandal diplomatic provocat de decizia Australiei de a renunţa la un contract cu Franţa pentru achiziţia a cel puţin 8 submarine cu propulsie nucleară construite în parteneriat cu SUA şi Marea Britanie.

Australia, SUA şi Marea Britanie au pus bazele AUKUS (acronim de la Australia, UK şi United States), o alianţă de tip NATO dar axată pe regiunea Oceanului Indian şi Pacific şi care îşi propune să fie un vast parteneriat de securitate în zona indo-pacifică. Semnarea tratatului AUKUS a provocat deja nemulţumirea Chinei, care consideră că decizia e „iresponsabilă” și trădează „o mentalitate specifică Războiului Rece”.

Faptul că Australia a ales să achiziţioneze submarine cu propulsie nucleară (în ciuda criticilor activiştilor de mediu şi ale organizaţiilor ecologiste) trădează ambiția Canberrei de a putea opera flota de submarine la mare distanță de porturile proprii - spre deosebire de submarinele clasice, diesel, cele nucleare nu sunt nevoite să revină în porturi pentru realimentare şi au astfel o rază mult mai mare de acţiune).

Coşul de cumpărături al Australiei: Rachete de croazieră, rachete antinavă cu rază lungă şi înlocuirea elicopterelor de atac Airbus cu elicoptere Boeing

Pe lângă submarine, Australia intenţionează să-şi mărească arsenalul de arme cu rază lungă prin achiziţia de rachete de croazieră Tomahawk. Acestea pot lovi ţinte aflate la 900 de kilometri distanţă şi urmează a fi lansate de pe navele militare dar şi de către avioanele de luptă F/A-18 Hornet sau F-35.

De asemenea, armata australiană are în vedere dotarea cu rachete antinavă cu rază lungă de acţiune (Long-Range Anti-Ship Missile - LRASM). Acest rachete antinavă pot fi lansate de pe avioanele F-18 australiene. De asemenea australienii se dotează cu rachete capabile să lovească ţinte terestre aflate la peste 400 kilometri.

LRASM

Nu în ultimul rând, pactul AUKUS înseamnă pentru Australia colaborarea cu SUA şi UK în ceea ce priveşte dezvoltarea de viitoare rachete hipersonice, arată Reuters.

De asemenea, în luna iunie, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea a 29 de elicoptere de atac Apache AH-64E, produse de firma Boeing, destinate Australiei, un contract în valoare de 3,5 miliarde de dolari, după nemulţumirile din armata australiană legate de performanţele fostului elicopter de atac din dotare, Tiger, fabricat de Airbus.

„Ucigaşul de portavioane” al Chinei şi noul model de rachetă hipersonică despre care Beijingul spune că nu poate fi interceptată

Deciziile Canberrei pentru achiziţionarea de armament de ultimă generaţie arată o recunoaştere a creşterii influenţei tot mai mari pe care o are în prezent armata şi în special marina chineză, din ce în ce mai presantă în Pacific.

Beijingul are deja o flotă mai mare decât cea SUA, iar ritmul în care construiește nave îl depășește pe al oricărei alte puteri maritime.

Astfel, la sfârşitul anului 2020, China dispunea în total de 360 de nave de război de suprafaţă şi submarine, comparativ cu 297 de nave ale întregii flote a SUA, potrivit US Naval Intelligence Office (ONI).

China produce în masă în prezent racheta DF-26, „Ucigaşul de portavioane”, care poate transporta atât încărcături convenţionale cât şi nucleare şi are o rază de acţiune de 4.000 de kilometri.

profimedia-0369482351

Din componenţa marinei chineze fac parte şase submarine nucleare dotate cu dispozitive pentru lansarea de rachete nucleare (SNLE) şi aproximativ 40 de submarine de atac, între care şase cu propulsie nucleară, potrivit Military Balance.

La parada militară din 2019, China a prezentat în premieră noi drone de atac (UAV) şi noi modele de rachete intercontinentale balistice şi rachete hipersonice.

Despre racheta hipersonică a Beijingului, cunoscută sub numele de DF-17 se spune că poate executa, teoretic, manevre evazive la viteze mult superioare celei a sunetului, ceea ce o face aproape imposibil de interceptat, informează Reuters.

Taiwanul va cheltui peste 8 miliarde de dolari pe rachete de croazieră şi cu rază lungă de acţiune

În ultima perioadă, China se arată din ce mai agresivă faţă de Taiwan: în ultima lună au avut loc mai multe incursiuni ale avioanelor de luptă chineze în spaţiul aerian al Taiwanului.

Taiwanul a anunţat recent că va cheltui în următorii cinci ani 8,6 miliarde de dolari pe un program de dezvoltare a capacităţilor militare ale ţării, care va include dezvoltarea de rachete cu rază lungă de acţiune (1.200 de kilomteri) şi upgradarea rachetelor de croazieră aflate deja în dotare.

În 2020, guvernul SUA a aprobat vânzarea de 100 de baterii de rachete antinavă de coastă Harpoon, precum şi senzori, piese de artilerie sau drone aeriene - un contract în valoare de 5 miliarde de dolari.

De asemenea, luna trecută, Washingtonul a aprobat vânzarea a 40 de tunuri autopropulsate, calibrul 155 mm, în valoare de 750 de milioane de dolari.

China (n. red. – Republica Populară Chineză) consideră că Taiwanul (n. red. – oficial, Republica China) face parte din teritoriul său. China a ameninţat Taiwanul că orice tentativă de declarare a independenţei e o linie roşie care va duce la război.

profimedia-0510574138

Situația complicată din Taiwan este moștenirea Războiul Civil Chinez (1927-1949), încheiat după Al Doilea Război Mondial cu victoria comuniștilor în China continentală și refugierea Partidului Naționalist Chinez, Kuomintang, pe insula Taiwan.

Washingtonul, care a rupt în 1979 relaţiile sale diplomatice cu Taipeiul pentru a recunoaşte Beijingul ca singurul reprezentant al Chinei, rămâne cel mai puternic aliat al insulei şi principalul său furnizor de arme.

Japonia cheltuie 23 de miliarde de dolari ca să cumpere 105 de avioane F-35

În 2020, Departamentul de Stat al SUA a autorizat vânzarea către Japonia a 105 avioane multirol F-35, un contract estimat la 23 miliarde de dolari.

Centenary Parade And Flypast to Commemorate The Royal Air Force's 100th Birthday

De asemenea, guvernul de la Tokyo a cheltuit mai multe milioane de dolari pe dezvoltarea unei rachete cu rază lungă de acţiune, lansabilă de pe avion şi dezvoltă în prezent o nouă versiune de rachetă antinavă care să fie operată de pe un sistem de lansare mobil (camion special).

Armata japoneză îşi propune ca noua sa racheta antinavă, cunoscută sub denumirea Tip 12 (Type 12) să aibă o rază de acţiune de 1.000 de kilometri.